Ghinionul unui om

Imi aduc aminte cand eram la verisoara-mea la tara. A avut loc un accident. Un om si-a spart capul. Stiu ca eu cu verisoara mea mergeam ori la bivolita ori sa ne plimbam, atunci am vazut o gloata de oameni in celalalt capat ce stateau incojurati si roiau ca mustele, daca pot sa-i zic asa. Verisoara mea nu m-a lasat sa ma uit, s-a dus sa vada ce s-a intamplat si mi-a zis sa stau acolo, cred. Stateam si stateam, unii s-au dat la o parte si am putut vedea un cap din care curgea sange, deja in jurul capului lui era atat de mult sange... Bietul om... Nu-mi aduc aminte chipul, era de la indepartare acea imagine. Nu stiu daca a trait sau a murit, dar cu o asemenea rana cred ca s-a dus... Dumnezeu sa-l ierte pentru orice eventualitate. M-am gandit la chestia asta in ultimul timp, adica o data sau de doua ori. Asta s-a intamplat mai de mult, cu vreo... patru ani si ceva in urma - imi aduc aminte ca traia mama cand mergeam in vizita la verisoarele mele. Acea amintire nu m-a traumatizat si nu cred ca o va face vreodata.